Componenta educațională: Managementul grupului educat
Scopul: Evitarea și remedierea comportamentului perturbator al adolescenților la ore.
Competențe:
C1. Identificarea
comportamentelor perturbatoare ale adolescenților la ore.
C2. Dezvoltarea
capacității adolescenților de a recunoaște comportamentele pertubatoare la ore.
C3. Aplicarea
unor tehnici de prevenire a comportamentele pertubatoare a adolescenților la
ore.
Materiale adresate adolescenților, pentru studiul anticipat, utile la analiza și dezbaterea cazurilor concrete, identificate la clasa lor :
Probleme de
comportamente perturbatoare identificate de către adolescenți și profesor la ore:
1) întârzierea la ore;
2) neatenția la ore, incapacitatea de a asculta expunerea profesorului sau a colegilor;
3) vorbitul la ore fără acordul profesorului;
4) refuzul de a lucra independent, de a colabora în perechi și de a coopera în grup;
5) refuzul de a ridica mâna pentru a da un răspuns;
6) deranjul verbal, agresiv, al colegilor.
Întrebări
ale adolescenților:
Î1. Cum
să evităm comportamentele perturbatoare la ore ?
Î2. Ce
sunt conflictele ?
Aplicație a modelului ABC
cognitiv
Analiza comportamentului
perturbator, neatenția la orele de matematică
Explicația subiectului
activității și răspunsuri la întrebările adolescenților
A perturba
înseamnă: a tulbura ordinea,
liniștea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbație;
a împiedica funcționarea normală a unui sistem, a unui organism etc.
Comportamentul indezirabil, perturbator al adolescenților la ore, reprezintă abateri disciplinare și este foarte simplu de definit, ca fiind acele acțiuni ale adolescenților, care derajează ordinea, liniștea și succesiunea momentelor lecției. Întotdeauna, în funcție de comportamentul perturbator, trebuie luată, pe loc, atitudine, atât din partea clasei, cât și din partea profesorului. Dacă abaterea, respectiv, abaterile disciplinare ale adolescenților sunt mai grave, profesorul solicită dezbaterea și soluționarea acestora în cadrul Consiliului Elevilor clasei, informează profesorul diriginte care în colaborare cu părinții elevilor intervin să soluționeze cazul, sau mai mult, întocmește referat pentru abaterile disciplinare ale elevilor și îl înregistrează la secretariatul școlii, de unde este preluat de către profesorul diriginte, conducerea școlii, comisia de cercetare a abaterilor disciplinare și care împreună cu psihologul școlar, consilierul educativ, comitetul de părinți al clasei, al școlii, medical școlar, iar la nevoie, organe și organizații de stat și neguvernamentale, competente în domeniu, întocmesc programe de activități remediale recuperatorii ale elevilor adolescenți, cu problem de comportament.
Comportamentul indezirabil, perturbator al adolescenților la ore, reprezintă abateri disciplinare și este foarte simplu de definit, ca fiind acele acțiuni ale adolescenților, care derajează ordinea, liniștea și succesiunea momentelor lecției. Întotdeauna, în funcție de comportamentul perturbator, trebuie luată, pe loc, atitudine, atât din partea clasei, cât și din partea profesorului. Dacă abaterea, respectiv, abaterile disciplinare ale adolescenților sunt mai grave, profesorul solicită dezbaterea și soluționarea acestora în cadrul Consiliului Elevilor clasei, informează profesorul diriginte care în colaborare cu părinții elevilor intervin să soluționeze cazul, sau mai mult, întocmește referat pentru abaterile disciplinare ale elevilor și îl înregistrează la secretariatul școlii, de unde este preluat de către profesorul diriginte, conducerea școlii, comisia de cercetare a abaterilor disciplinare și care împreună cu psihologul școlar, consilierul educativ, comitetul de părinți al clasei, al școlii, medical școlar, iar la nevoie, organe și organizații de stat și neguvernamentale, competente în domeniu, întocmesc programe de activități remediale recuperatorii ale elevilor adolescenți, cu problem de comportament.
Alte exemple de comportamente
perturbatoare, pe lângă cele menționate, ar mai fi: impulsivitatea, aroganța,
lipsa stimei de sine, impertinența, sfidarea, izolarea socială, disprețul,
vandalismul, criza de identitate, criza de autoritate etc.
Conflictul
reprezintă o neînțelegere, o ciocnire
de interese,un dezacord; un antagonism; o ceartă, un diferend, o discuție
(violentă).
Conflictele sunt inevitabile și apar, de cele mai multe ori
fără a dori, ca reacții datorate emoțiilor firești ale oricărui adolescent, al
nevoilor lor sau ca și conflicte de valori.
Conflictele datorate stărilor emoționale apar datorită: neâncrederii,
furiei, urii, invidiei, geloziei etc. Modurile de soluționare sunt: analiza cu calm a situației problemă și
căutarea unei soluții raționale; empatizarea cu ceilalți, deoarece dacă
sentimentele lor sunt ignorate nu se poate colabora eficient cu ei și aceștia
se pot simți frustrați.
Conflictele datorate nevoilor unui adolescent de a-și
satisface o dorință, de a avea un lucru, de a obține un merit etc., reprezintă
transformări ale conflictelor datorate emoțiilor acelui adolescent și ale celorlați
adolescenți din jurul său, cu care interacționează direct sau indirect, pentru
a-și satisface nevoia. Modul de soluționare îl constituie privirea prin prisma
soluțiilor multiple a situației, gestionarea emoțiilor pentru a nu fi nicio parte conflictuală dominată de
acestea și transformarea stării conflictuale din caz în care ambele părți
pierd, într-un caz în care ambele părți implicate să aibă câștig.
Prin valoare se înțelege: suma
calităților care dau preț unui lucru sau unei persoane; măsură, grad în care
cineva sau ceva este apreciat, stimat; importanță, însemnătate, preț, merit; proprietate
a ceva ce este bun, dezirabil și important, adevărat, frumos etc. Despre
valorile personale, fiecare adolescent are o părere, fie pozitivă, fie
negativă, însă niciodată una de mijloc. Conflictele datorate valorilor
personale ale părților, care nu sunt lucruri materiale și care pentru fiecare contează
și reprezintă esențe existențiale și credințe legate de ele, nu se pot soluționa, doar echilibra, ascultând
părerile celorlalți și comunicînd asertiv (enunțuri adevărate sau false, cu
valoarea de adevăr certificată), respectiv, persuasiv (convingător, insistent,
stăruitor), pentru menținerea la nivel normal a dialogului.
Concluzii:
1. Comportamentelor perturbatoare ale
adolescenților la ore pot fi remediate imediat, sau prin intervenția părinților
și a specialiștilor: cadre didactice, psiholog școlar, medic școlar, organe și organizații
de stat și neguvernamentale acreditate.
2. Conflictele se pot rezolva prin înțelegerea
emoțiilor care le declanșează, prin ascultarea opiniilor celorlalți, comunicare
și toleranță, deoarece o clasă de adolescenți trebuie să se definească prin
relații de cooperare, de competiție și mai puțin prin cele de tip conflictual.
Alte resurse de informare:
a) de pe Internet:
2. https://dexonline.ro
b) bibliografie:
1. Ciascai, L. –
Managementul clasei de elevi. De la teorie la practică, Casa Cărții de știință,
Cluj – Napoca, 2007.
2. Cosma, T. –
Ora de dirigenție în gimnaziu. Îndrumări și texte în sprijinul profesorului
diriginte, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007.
3. Marinescu, S.,
Dinescu, R. – Invitație la educație. Suport metodic pentru lecții educative la
gimnaziu și la liceu, Editura Carminis, pitești, 2007.
4. Stan, E. –
Managementul clasei, Editura Aramis, București, 2003.
Activitate proiectată de către profesor, Cosma Teodora,
ca temă de portofoliu, pentru absolvirea cursului de perfecționare ,,Perspective SOCEM: dezvoltarea social - cognitivă și emoțională la copii și adolescenți. Managementul resurselor și situațiilor problematice în context educațional'', 2016.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu